Cuvinte ce descriu viata tot mai des si cat mai real. Cuvinte de care ne-am obsnuit sa depindem mai mereu. In fiecare zi cadem in aceasta prapastie ,a vietii ce in loc sa ne-o facem cat mai frumoas-o ,o invalmasim in cateva hartiii colorate apoi o ducem la capat intr-un ciclu repetativ fara sa mai gandim cu pasiune.
Aceasta viata minunata.Libertatea si sentimentul de plinatate nu se obtine luptand pentru vreun scaun liber,zambete false sau salarii de miliarde.Ne pierdem printre mii de cifre,statistici,polemici,cladiri si zgomot. Hoinarim cararile acestei vieti,ratacindu-ne prin tunelurui ascunse,ascunzandu-ne de adevarata lumina. Suntem inchisi intr-o cutie de carton numita societate, ne prafuim zilnic cu rautati,cuvinte rele si ura uneori chiar scaba. Am devenit sclavii "marilor ganditori" pe care ii respectam caci ideile lor ne umple lumea cu bucurii si distractii ieftine.
Daca am face totul din dragoste...........
Noi oamenii suntem hoinari si calatori nu stim cine suntem ce facem aici si unde ne indreptam. Da totusi avem ceva in suflet ce il simtim in unele clipe dureroas ale vietii poate fi Dumnezeu sau acel simtamant de goliciune care nu poate fi saturat de nimic din lume asta.Macar in acea secunda sa gandim altfel Ne-a fost lasat in dar un "ceva" frumos. Dragostea ,,pe care nu trebuie sa o cersim ci sa o daruim altora. Orice lucru pleaca din iubire si datorita ei(dragostea) totul se poate intoarce de la rau la bine. De la frunza coborata din copac in bataia vantului caldutz pana la zambetul inocent al unui copilului timid totul este dragoste.
De ce sa ne oprim aici, la cel din ultim ceas in acest desert al relelor si pacatelor zilnice facute din presiunea serviciului,a relatiilor a gandurilor de perfectiune, a productivitatii si a sistemului monetar pe care il indragim mai mult ca respiratia. Stim mai multe despre bani si altele trecatoare decat despre soarele de sus,lumina stelelor,sau chiar stropii de ploaie,ecoul muntilor si daruirea pentru celilalti.
De aici se naste libertatea,Aici viata se impleticeste armonios cu vesnicia si cu eliberarea ta de sub jugul secundelor ce le simti ca trec fara rost. Totul capata sens si culoare doar atunci cand gandurile tale nu sunt trecatoare ci se indreapta mai mereu catre ceva ce doar tu vrei,catre ceva diferit si altfel,catre ceea ce te face sa te uimesti.
Pana data viitoare haideti macar o saptamana sa vedem zilele ce vor trece prin alti ochi, si sa incercam sa schimbam lucruri mari in lucruri mici,un gest politicos,un gand bun,o vorba curata si sincera,o floare udata,un zambet ,un cer colorat,un apus de soare inimaginabil,o zi care te provoaca la alte sentimente profunde de admiratie si surprindere.
Sa mai lasam din stres pe drum si sa devenim mai draguti unii cu altii:P
No comments:
Post a Comment